Doua studii noi sugereaza ca estimarile recente privind topirea ghetii au fost conservatoare. Cu alte cuvinte, gheata se topeste mult mai rapid decat au crezut expertii, iar in consecinta, nivelurile marii cresc si ele mai repede.
Primul dintre cele doua studii a pus laolalta diverse date obtinute din sateliti, masuratori la sol si estimari bazate pe modele pentru a crea o imagine mai exacta a starii ghetii de pe Pamant intre anii 1994 si 2017.
Prima si cea mai importanta observatie facuta se refera la o schimbare la nivel global a masei de gheata in intervalul analizat.
Masuratorile obtinute cu privire la pierderea masei de gheata si la cresterea nivelului marii se incadreaza in intervalul superior al scenariilor prognozate de Grupul Interguvernamental privind Schimbarea Climatica (IPCC. Cresterea mai rapida a nivelului marii inseamna ca mai multe zone vor avea parte de inundatii devastatoare mai rapid, si deja asistam la o serie intreaga de astfel de evenimente.
Cel de-al doilea studiu se concentreaza asupra Groenlandei, investigand modul in care o temperatura mai ridicata a apei afecteaza ghetarii care se termina in ocean.
Autorii au indentificat cel putin 74 de ghetari cu retrageri puternic influentate de temperaturile mai ridicate ale apei din ocean, care au accelerat pierderea de masa prin reducerea bazei ghetarului. Reducerea bazei inseamna ca restul ghetarului este slabit si se poate prabusi. Extrem de important este faptul ca topirea ghetarilor contribuie la ridicarea nivelului marii.
Autorii primului studiu au subliniat ca exista putine indoieli ca cea mai mare parte a pierderii stratului de gheata este un efect al incalzirii globale. In cadrul unui interviu pentru GlacierHub, Michael Zemp, director al Serviciului Mondial de Monitorizare a Ghetarilor si profesor de Glaciologie si Geomorfodinamica la Universitatea din Zurich, a spus ca “per ansamblu, datele arata ca schimbarea climatica este o realitate, iar efectele nu fac decat sa se amplifice”.
Zemp a subliniat, de asemenea, complexitatea sistemelor din criosfera, indicand o dinamica importanta intre cele doua studii discutate. In mare parte, factorul declansator care a stat la baza topirii accentuate a ghetii este incalzirea globala. Cu toate acestea, in fiecare regiune inghetata din lume, exista caracteristici specifice care trebuie luate in considerare.
De pilda, studiul referitor la Groenlanda a aratat ca ghetarii din regiune isi pierd mult mai rapid din masa pentru ca apele oceanului ii topesc de dedesubt, facand mult mai usoara ruperea si caderea bucatilor.
Pentru ca acest fenomen regional afecteaza atat de grav ghetarii, autorii studiului spun ca “proiectiile care exclud reducerea indusa de ocean pot subaprecia pierderea de masa de cel putin doua ori”.
Specialistii sunt de parere ca singura optiune reala in acest moment pentru a reduce topirea ghetii este reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cat mai curand, iar intreaga speranta in acest sens se indreapta catre Acordul de la Paris, precum si catre reintrarea Statelor Unite in randul tarilor care sunt parte a acestui Acord.
Studiul referitor la Groenlanda remarca faptul ca in intervalul de timp 2008-2017 a existat o perioada de racire in oceanul de langa Groenlanda. In ciuda acestei raciri, gheata de pe uscat a continuat sa se retraga semnificativ.
Ca rezultat al incalzirii anterioare, ghetarii nu se mai afla in starea lor de echilibru, ceea ce inseamna ca balanta dintre acumularea de masa si pierderea masei a disparut. Chiar daca emisiile se opresc imediat, vor exista in continuare efecte persistente si o pierdere de masa ca urmare a raului care a fost deja facut.
Daca emisiile se opresc, temperaturile globale vor continua sa fie suficient de mari incat gheata sa se topeasca in continuare.
Acest articol a fost realizat cu ajutorul Elgeka-Ferfelis, importator si distribuitor autorizat Shell Lubricants pentru piata din Romania. Pentru mai multe detalii vizitati: https://uleiuri-lubrifianti.com.ro
