„Ia” este cea mai importanta componenta a costumului traditional romanesc, iar celelalte parti prind contur in jurul acesteia si se armonizeaza cromatic si ornamental cu acesta. Este mai mult decat o simpla piesa vestimentara, este un simbol, o dovada istorica a existentei si continuitatii portului traditional romanesc.
Cea mai veche varianta a IEi a fost o bluzatip ie lunga ca rochie. Urmatoarea este „Ia” (bluza cu „altita”, si anume cu broderie), dupa care a aparut „bluza cu banda (platca)” care a aparut sub influenta modei urbane. La inceput bluzele erau din lenjerie sau canepa, mai tarziu erau din bumbac si apoi din borangic sau din matase romaneasca.
Nu se stie exact perioada in care au aparut aceste bluze tip ie, dar unele surse cred ca acest tip de imbracaminte a fost purtat pe vremea culturii „Cucuteni” (5500-2750 i.Hr.).
De fapt, ia este o camasa traditionala romaneasca, care este folosita in zilele de sarbatoare; aceasta fiind realizata din tesatura alba decorata cu margele si broderie pe maneci, piept si gat. Motivele cusute sunt stilizate, figuri geometrice sau inspirate din natura. Culorile si modelele sunt diferite, in functie de varsta, dar si de evenimentul in care trebuie purtat.
De-a lungul timpului, bluza romaneasca i-a fascinat pe pictori, fotografi, designeri si oameni din tara si din strainatate. Printesa Ileana, Printesa Elena, Regina Maria sunt printre personalitatile regale care au purtat cu mandrie costumul traditional romanesc. Majestatea Sa Regina Maria (Regina Romaniei, Printesa Edinburghului, Saxe – Coburg si Gotha) a transformat-o intr-un stil personal de moda.
„Ia” a fost si in trecut, si cu siguranta si in clipa de fata este admirata si in strainatate. Astfel, pictorul francez Henri Matisse a pictat in 1940 „La Blouse Roumaine” inspirat dintr-o colectie de bluze romanesti primite de la pictorul roman Theodor Palladi. Picturile lui Matisse vor fi inspiratie pentru casa de moda Yves Saint Laurent, care a integrat bluza romaneasca intr-o colectie de haute couture in 1981.
In 2006, un alt designer, J ean Paul Gaultrier , a dedicat o intreaga colectie pentru portul traditional romanesc. In anul 2008, Oscar de la Renta a folosit imprimeuri si tesaturi inspirate din tinuta populara romaneasca. In anul 2011, Philpippe Guilet a dedicat pentru Romania o colectie „100% couture, 100% moderna, 100% romaneasca, cu artizani si artisti romani.
Designerii romani au inclus, de asemenea, elemente din portul traditional romanesc in creatiile lor. Ingrid Vlasov, Adrian Oianu, Valentina Vidrascu, Andra Andreescu sunt printre cei care reinventeaza tinutele moderne impregnate cu elemente traditionale romanesti.
Din 2013, o comunitate infiintata prin facebook (numita „La Blouse Roumaine”), reuseste sa creeze un eveniment special pe 24 iunie, sub numele de „Ziua universala a bluzei romanesti”. In aceasta zi femeile romanesti sunt invitate sa poarte „Ia”, indiferent in ce colt al lumii sunt. Ziua nu a fost aleasa la intamplare, pentru ca este ziua in care este sarbatorita „Ziua Sanzienei”. Este o sarbatoare asociata cu un cult al vegetatiei si al fertilitatii, dar si al soarelui.
Sarbatoarea vine din vremuri indepartate, cu radacini intr-un vechi cult solar. Legenda spune ca „Sanzienele (sau Dragaicile)” sunt zane bune, care se aduna in ziua cand soarele atinge apogeul (solstitiul de vara), imbracate in camasi albe lungi si purtand coroane de flori galbene. Danseaza intr-un cerc – hora -, dand puteri speciale florilor si ierburilor, transformandu-le in „plante medicinale”.
Numele lor vine de la Sanziana „o planta cu flori galbene, mici si groase ca o ploaie de stele, cu o aroma dulce si un gust contrastant, foarte amar”. Se gaseste la marginea padurii, in campii, in pajisti si tufisuri. Traditia spune ca zanele numite „Sanziene” au puterea de a indeparta raul si boala.
In unele zone, fetele tinere imbracate in costume populare, se plimba pe campuri, poarta costume traditionale, confectionand coroane prin flori galbene, dansand in cerc, precum legendarul Sanziene. Baietii arunca coroane de flori galbene in gradinile domnisoarelor si tin torte in maini.
